NFT = Non fungible token sau jetoane nefungibile cum le-a tradus ANAF-ul în România.
Acum nu știu despre tine, dar eu n-am înțeles foarte bine ce este un NFT nici din ce mi-au mai explicat alții și nici din definiția dată de ANAF
„Un jeton nefungibil (NFT, după termenul englezesc non-fungible token) este o unitate de date unică dintr-un registru contabil informatic denumit blockchain. Jetoanelor nefungibile le corespund fişiere de diverse formate, în funcție de natura procesului de creație:fotografii, înregistrări audio, videoclipuri etc. Deşi fişierele în sine pot fi copiate jetoanele infungibile care le sunt asociate sunt consemnate şi monitorizate în permanență în registrele blockchain din care fac parte, oferindu-le cumpărătorilor dovada dreptului de proprietate. Registrele folosite la scară largă, precum Ethereum, Bitcoin Cash, Flux etc., au fiecare câte un ansamblu de standarde ce reglementează utilizarea NFT. Jetoanele nefungibile pot fi folosite pentru comercializarea creațiilor digitale, cum ar fi arta digitală, articolele din jocurile video şi muzica. Totuşi, atât fişierul ce conține creația originală, cât şi orice copie a sa pot fi accesate de oricine, nu doar de proprietarul jetonului.” (definiție extrasă din ghidul ANAF).
Prin acest articol aducem informații pe partea legală și contabilă a NFT-urilor și înțelegem care sunt implicațiile legale și contabile pentru creatorii / artiștii de NFT-uri, dar și care sunt implicațiile legale și contabile pentru investitori în NFT-uri.
Ulterior, în alte video-uri vom trata și subiectul DAO și cum ar putea fi el implementat în România, prin legislație, însă hai să începem cu începutul.
Prima dată vom traduce în limbaj simplu câțiva termeni folosiți des în nișa NFT-urilor, iar mai apoi vom intra în partea legală și contabilă a NFT-urilor pentru creatori / artiști.
De fiecare dată când întrebam asta, primeam înapoi același răspuns – “non fungible token” sau “jetoane nefungibile” cum le-a tradus ANAF-ul în România.
Dar ce înseamnă non fungible token sau jetoane nefungibile?
Ca să fie mai ușor de definit ce este un NFT, hai să pornim de la termenul de “Fungibil”
Fungibil se referă la lucruri, care pot fi înlocuite unele cu altele, de aceeași calitate și aceeași cantitate.
Spre exemplu banii, bancnota de 100 de lei este fungibilă în acest context.
Îți pot da o bancnotă de 100 lei, iar tu îmi vei da înapoi o altă bancnotă de 100 de lei și totul e perfect.
Nefungibil înseamnă că un lucru nu poate fi înlocuit cu un alt lucru, tocmai pentru că are anumite caractere sau trăsături unice.
Aceste trăsături unice se pot stabili prin acordul părților.
Adică un exemplar de carte cu autograful autorului este unic și nu poate fi înlocuit cu un alt exemplar al cărții cumpărat random din librărie.
Asta înseamnă că atunci când vorbim de non fungible token sau jetoane nefungibile, vorbim despre token sau jetoane care nu pot fi înlocuite.
În acest caz putem da exemplul unei perechi de ochelari, unici, ediție limitată, moștenire de la bunica, care nu se mai produc.
Dacă eu îți împrumut ochelarii ăștia și tu îi pierzi, nu există nici un fel de a-i înlocui pentru că și dacă găsești unii similari tot nu vor putea înlocui ochelarii mei.
La fel și cu operele de artă – există un singur tablou Monalisa, chiar dacă există copii sau fotografii pe internet pe care le poți descărca. Dar tot nu e la fel cu a deține tabloul Monalisa.
Asta înseamnă mai departe că, acest token sau jeton nu poate fi înlocuit, copiat, duplicat ci există un singur token sau jeton de felul acesta.
Asta înseamnă că atunci când deții un NFT, deții smart contract-ul din spatele lui, adică un contract implementat în sistemul blockchain, care arată oamenilor că tu deții acest NFT și că acest NFT este unul autentic / original.
NFT-urile ruelază pe contracte denumite smart contracts, într-un blockchain, de regulă poate fi blockchain-ul Ethereum, însă pot fi și altele cum ar fi Elrond.
Smart contracts sunt de fapt software-uri, adică programe de calculator, care stabilesc, verifică și execută cotractul din spatele NFT-ului. Practic, este un fel de contract ale cărui clauze contractuale sunt capabile, prin modul în care a fost scris codul, să fie auto executate sau aplicate, fără intervenția cuiva din exterior
Aceste smart contracts ar oferi un timp mai scurt de tranzacționare, o securitate mai mare față de contractele obișnuite pe care noi le încheiem îi de zi, ar reduce riscurile asociate fiecărei tranzacții – adică acela că una din părți nu își va respecta partea ei de obligații, dar și costurile aferente fiecărei tranzacții.
Atenție, tot în acest smart contract se stabilește ce EXACT vei dobândi sau vei primi odată ce cumperi acel NFT.
NFT-urile dețin valoarea lor sub formă de criptomonedă, însă diferă de criptomonede.
Ce înseamnă asta?
Criptomonedele – precum Bitcoin, Ethereum sunt monede digitale, iar nFT-urile sunt token-uri care reprezintă active digitale sau fizice cum ar fi o fotografie, o melodie, chiar un imobil chestiuni pe care o monedă nu le-ar putea avea.
Acum poate te întrebi ca și creator sau artist, cum mă poate ajuta pe mine NFT-ul?
Creatorii / artiștii vor putea să se folosească de NFT-uri pentru a fi plătiți pentru plus valoarea pe care o creează. Și nu doar să fie plătiți, ci să încaseze direct, mai rapid sumele de bani, față de sistemele care există astăzi.
iar aici nu mă refer numai la creatori și artiști de artă, ci la tot felul de creatori – de la fotografi, la designeri care își translatează operele în forma digitală, la creatori de conținut și antreprenori care vor să folosească NFT-urile în afacerea lor.
Spre exemplu, pentru a crea acces la locațiile lor fizice, cum e restaurantul lui Gary Vee, de a crea acces la conferințe, deci pentru a beneficia de anumite servicii sau produse în lumea reală.
Un exemplu bun de NFT care oferă utilitate și aplicabilitate în lumea reală este Bored Ape Yacht Club.
Când cumperi un NFT din această colecție, vei primi acces la evenimente cu invitați de top, drepturi de autor asupra NFT-ului respectiv – deci asta înseamnă că vei putea să-l folosești conform licenței pe care o primești, acces la jocuri, precum și alte NFT-uri pe care le vei primi gratuit, doar pentru faptul că deții un NFT din această colecție.
Este cumva asemănător cu situația companiilor mari care se pot lista la bursă și pot vinde acțiuni pentru a atrage bani (și pentru mai multe alte motive!).
Dar NFT-ul îți conferă cumva aceleași beneficii și ție sau proiectului tău.
Practic, creatorii de conținut, artiștii, antreprenorii, își vor putea lansa o colecție cu foarte puține NFT-uri prin care să ofere multă utilitate – cum ar fi produse fizice (cărți, tricouri, căni etc.), acces exclusiv la o anumită comunitate de specialiști, acces la evenimente live, discount-uri speciale, acces la cursurile sau la programele lor, o consultanță 1:1, acces la evenimente lor, tratament VIP și tot așa mai departe.
În felul acesta vor fi plătiți pentru plus valoarea pe care o aduc, pot primi royalties adică sume provenite din “drepturile de autor” la fiecare vânzare în lanț a acelui NFT, și toate astea direct – fără să intervină organizații de terță parte.
Totodată și prețul de vânzare al NFT-ului artistului sau creatorului respectiv va crește sau va scădea în funcție de cum va decide comunitatea – dacă acest proiect aduce sau nu valoare, dacă creatorul se ține de promisiunile din roadmap (care e ca un fel de business plan) și așa mai departe.
Deci, practic, vei primi o mulțime de beneficii care dau valoare acestui NFT.
Pentru că asta va conta tot mai mult în cazul NFT-urilor, ca ele să aibă și o utilitate în lumea reală.
Un alt exemplu de utilizare al NFT-urilor va fi pentru a ne feri de tot felul de scam-uri.
Spre exemplu, când cumpărăm astăzi un ceas de la un anumit brand, vei primi certificat de autenticitate, chitanța care face dovada achiziției, certificat de garanție și toată documentația aferentă.
Cu toate astea, dacă vrei să cumperi din mediul online acest ceas, să spunem de pe tot felul de marketplace-uri, acolo vânzătorii pot să posteze ceasuri care arată exact ca cel de la brand-ul scump dorit de tine, pot să falsifice chitanțe, certificate de autenticitate și așa mai departe.
Iar tu, dacă vei cumpăra acel ceas, s-ar putea să nu fii niciodată sigur 100% de autenticitatea acelui produs.
Ei bine, dacă odată cu cumpărarea acestui ceas scump, ai primi și varianta lui în format NFT, vei putea intra în blockchain-ul în care este listat și vei putea verifica autenticitatea și toate tranzacțiile care s-au făcut cu acel NFT de la prima punere în “vânzare” până la ultima și așa ai vedea toți vânzătorii și cumpărătorii de pe lanț.
Ce este metaverse-ul și de ce ar trebui să ne pese din punct de vedere legal de el?
Dacă atunci când vorbim de NFT-uri vorbim despre bunuri digitale, asta înseamnă că bunurile astea digitale trebuie să le deținem si să le folosim undeva.
Ei bine, aici apare metaversul.
Aici va fi locul în care vom deține și folosi NFT-urile pe care le cumpărăm.
Așa cum astăzi deținem bunuri – poște, mașini, case, NFT-urile sunt bunuri digitale.
Așa că vom ajunge să deținem video-uri originale ale artiștilor, muzică, haine digitale și orice alte nebunii vor mai apărea.
Eu mi-l imaginez ca un fel de realitate virtuală în care vom ajunge să deținem ce avem și în lumea reală – terenuri, apartamente, case, experiențe de concerte, mers la cumpărături. Cam ca în jocul SIMS.
Poate că sună puțin nebunesc, dar dacă stăm să ne gândim, acum 10 -15 ani nu cred că ne imaginam că în funcție de câți urmăritori, câte like-uri și cât engagement avem pe instagram am putea face venituri din colaborări. Și nici că a fi influencer chiar va reprezenta un full job în sine.
Deci cu siguranță și metaversul va fi la fel – va ajunge un loc în care îți vei crea mai multe oportunități.
NFT Royalties – sau banii proveniți din drepturile de autor ale creatorilor, încasați de către creator la fiecare vânzare / revânzare a NFT-ului
Aici trebuie avut mare grijă la smart contractul din spatele NFT-ului ceea ce înseamnă că artistul trebuie să prevadă ce procent își dorește să încaseze de pe urma fiecărei tranzacții asupra NFT-ului lui.
Spre exemplu: artistul poate stabili că dorește să primească 10% din orice tranzacție se va realiza cu NFT-ul lansat de el.
Însă trebuie avut grijă și la modul în care funcționează platformele pe care se lansează NFT-urile și la smart contract. Pentru că legislație pe acest subiect nu avem.
Drepturile de autor dobândite asupra NFT-ului cumpărat
Cumpărătorul unui NFT poate să creadă, în mod greșit, că odată ce a cumpărat NFT-ul deține și toate drepturile asupra acestuia, însă în realitate, să dețină doar o parte din drepturile de autor, nu toate.
Deci, mare atenție la smart contract, la roadmap-ul proiectului de nFT (Adică la acel business plan)
Probleme în modul de tranzacționare al NFT-urilor – fie că vorbim despre platformele pe care se tranzacționează, fie că vorbim despre modul privat în care oamenii își schimbă NFT-urile între ei.
Drepturile de autor asupra NFT-ului produs
Probabil ai auzit și tu că primul tweet al lui Jack Dorsey CEO la Twitter a fost vândut cu peste 2,9 milioane de dolari.
Însă asta a fost posibil și pentru că acel tweet postat de el era deținut de el, conform Termenilor și condițiilor platformei Twitter care stabilesc că tu deții drepturile asupra contentului produs de tine pe platforma Twitter.
Însă, alte platforme de social media nu funcționează la fel ca și Twitter, iar asta înseamnă că nu vei avea dreptul să-ți vinzi postările sau ce mai produci tu ca și content, pentru că nu dețin contentul produs pe platforma de social media.
Deci mare atenție la ce deții și dacă poți sau nu să vinzi.
Mare atenție la ce NFT cumperi. Practic trebuie să faci un due dilligence, o verificare, ca și cum ai vrea să investești într-un startup.
Verifici business plan-ul, fondatorii, tot ce au făcut până acum, partea legală, partea contabilă, tot ce poate fi verificat astfel încât să te asiguri că investiția ta este bine direcționată.
Ei bine cam asta faci și cu NFT-urile, însă pliat pe mediul în care astăzi se defășoară lucrurile – adică pliat pe mediul online, rețele de socializare, grupuri de discord.
citește cu mare atenție Termenii și Condițiile,
verifică roadmap-ul (adică un fel de business plan propus de creatorii NFT-ului în care descriu ce își propun prin acest proiect, ce vei primi odată cu cumpărarea NFT-ului și care e viitorul proiectului propus de creatori),
verifică-i pe creatori peste tot, începând cu conturile lor de pe Twitter (rețeaua socială folosit de acest tip de creatori) dar nu te rezuma doar la asta, vezi ce au mai făcut și dacă au avut probleme până acum în acest domeniu (cu scam-uri, proiecte lăsate de izbeliște, probleme legale)
verifică site-ul colecției (de regulă găsești link-ul pe contul de twitter al creatorilor),
verifică care este povestea și utilitatea NFT-urilor, și nu în ultimul rând,
intră pe grupul de Discord format de către creatorii acelui NFT ca să verifici ce comunitate au și cât de mare este, să pui orice întrebări la care nu ai răspuns ÎNAINTE de a face achiziția. Și mare atenție la cum ți se răspunde.
Toate aceste metode nu te vor proteja total de eventuale țepe sau scam-uri, însă fac parte din toate diligențele pe care le-ai putea face ca să te asiguri că nu-ți arunci banii pe fereastră.
Pot exista situații când după ce un creator realizează un NFT, apare altcineva și se folosește de NFT-ul produs de creator – printr-un alt mesaj sau meme sau altă formă, încălcând drepturile creatorului NFT-ului original.
Un exemplu poate fi și procesul intentat de brandul HERMES împotriva creatorului colecției de NFT denumite METABIRKINS.
Unde chiar dacă creatorul a avut un disclaimer referitor la faptul că proiectul nu este în nici un fel asociat cu brandul Hermes, asta nu a împiedicat cu nimic brandul HERMES să se îndrepte împotriva lui în instanță.
Atenție mare către cine trimiteți NFT-urile pe care le-ați luat cu bani grei dar și pe ce link-uri dați click atunci când sunteți logat cu portofelul digital (denumit hot wallet), dar și atunci când aveți conectat cu cold wallet-ul (adică cu dispozitivul hardware, fizic, pe care vă stocați totul).
Nu dați click pe link-uri, nici atunci când postați în grupuri că aveți nevoie de ajutor cu portofelul vostru digital sau alte asemenea, un “binevoitor” vă va trimite un link spunând că el așa a rezolvat problema, iar într-o clipită portofelul vostru digital poate fi golit.
Scam-uri / înșelăciuni sau nerespectări ale smart-contract-urilor sau ale roadmap-ului cu privire la anumite proiecte de NFT
Sunt deja multe exemple de proiecte de NFT, unele chiar lansate de vedete din lumea sportivă, de influenceri, care s-au lansat, oamenii au cumpărat acele NFT-uri, iar vedeta respectivă nu s-a mai ținut de cuvânt, proiectul a murit, iar pentru că nu s-a respectat roadmap-ul adică proiectul nu a mai avut viitorul descris în business plan-ul proiectului, prețul NFT-ului s-a dus în cap, iar oamenii au rămas cu banii plătiți pe NFT-ul respectiv, pierduți, pentru că nimeni nu va mai cumpăra NFT-ul respectiv. Nimeni nu mai crede în el și în proiectul din spatele NFT-ului.
Desigur, mai sunt și scamm-eri care copiază NFT-urile cunoscute deja, aducându-le câteva modificări, care nu oferă nici o indicație despre identitatea artistului, copiază roadmap-ul de la alte proiecte de NFT, nu sunt mai deloc activi pe grupul de Discord al proiectului sau atunci când totuși sunt toate comunicările sunt de genul “to the moon” , “o să scoți de 10 ori investiția”, “o să facem bani împreună” și alte exclamații de acest fel.
Sigur, pot apărea și mai multe probleme pe parte penală, însă ne vom opri aici deocamdată.
ANAF a emis un ghid referitor la taxarea veniturilor provenite din nFT-uri, însă din punctul meu de vedere, nu este suficient de clar pentru toată lumea cât mai exact și cum se va calcula impozitul și ce alte contribuții vei mai plăti pe lângă impozit.
Practic, ghidul face trimitere la alte capitole de impozitare, trimițând cititorul ghidului la codul fiscal ca să se lămurească cât impozit are de achitat.
Ceea ce nu e greșit, însă, nu cred că e stilul de comunicare potrivit mai ales pe un subiect în care sunt multe concepte noi, se produce mult hype, lumea aruncă cu banii și apoi avem surprize că nu se achită impozitele.
Păi pentru că oamenii nu au prea înțeles cât și cum au de plată?! Zic și eu!
Alte probleme pe taxare vor exista referitor la bunurile digitale pe care le putem deține în metaverse – terenuri, case, apartamente etc.
Aici ghidul lansat de ANAF ne spune că
“Persoanele fizice care obțin venituri din vânzarea, pe platforme specializate, denumite blockchain, de conținut sub forma unor fişiere digitale (NFT), au obligația de a declara aceste venituri, indiferent dacă aceste venituri sunt realizate din România sau din străinătate, în Declarația unică privind impozitul pe venit şi contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, cu respectarea prevederilor din Codul fiscal.
În situația în care creatorul de conținut va obține, ulterior vânzării inițiale, venituri din vânzările recurente/repetate (NFT royalties) are, de asemenea, obligația declarării acestor venituri în Declarația unică privind impozitul pe venit şi contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, la aceeaşi categorie de venit.
Obligațiile fiscale declarative şi de plată ce le revin persoanelor fizice care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală sunt cuprinse în Ghidul fiscal al contribuabililor care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală publicat pe site-ul Agenției Naționale de Administrare Fiscala la secțiunea Asistență contribuabili.”
Buuun. Deci ce înseamnă asta în traducere din legaleză în română?
Că dacă ești CREATOR DE NFT și ai obținut bani din treaba asta urmează să fi taxat conform regulilor aplicabile veniturilor din proprietate intelectuală.
Adică la fel cum e taxat un scriitor, muzician etc.
Asta înseamnă că vei achita următoarele impozite și contribuții:
IMPOZIT PE VENIT
- IMPOZIT în cotă de 10% aplicat doar la 60% din venitul tău brut
Adică cota de 10% nu se aplică la toți banii pe c are tu i-ai încasat din vânzarea NFT-ului creat de tine.
Cota de 10% se aplică doar pe 60% din prețul încasat de tine pentru vânzarea NFT-ului creat de tine.
Ce înseamnă asta?
Înseamnă că dacă ai încasat o sumă de 1.000 lei (transformată în FIAT, desigur) , nu vei plăti impozit de 10% din cei 1.000 de lei, ci vei plăti impozit de 10% raportat la 600 de lei.
Adică, în final vei plăti un impozit de 60 de lei în exemplul de mai sus.
De ce se calculează în acest fel?
Se consideră că din suma totală încasată de tine ai și cheltuieli care pot fi în proporție de 40% din valoarea sumei încasate pe NFT-ul produs de tine.
Aceste cheltuieli pot fi contribuții sociale datorate, comisioane și altele, însă atenție! – nu trebuie să faci dovada faptului că ai avut aceste cheltuieli de 40% din prețul încasat de tine.
Ci Statul pornește de la prezumția că tu ai avut o cheltuială de 40% din venitul brut încasat de tine, adică din prețul de vânzare al NFT-ului realizat de tine și te taxează numai pentru diferența de preț de 60%.
Conform Codului fiscal, ați putea opta și pentru plata și declararea în sistem real a veniturilor, adică să declarați exact atât cât ați încasat, să declarați cheltuielile pe care le-ați avut efectiv, în realitate și să plătiți impozit de 10% pe diferența dintre venitul brut (adică toțoi banii încasați din NFT) și cheltuielile pe care le-ați avut cuNFT-ul respectiv.
ÎNsă această opțiune se face în condiții speciale, pe care nu le vom detalia aici și merită luată în calcul dacă cheltuielile voastre cu producerea NFT-ului. sunt foarte mari.
2.Contribuția la sănătate
Vei plăti contribuție la sănătate numai dacă venitul net pe care tu îl încasezi din vânzarea NFT-ului produs de tine depășește 12 salarii minime brute.
Așadar, pentru veniturile din 2022, raportarea venitului net se face la un plafon de 30.600 de lei (pentru că un salariu minim brut e de 2.550 de lei).
Contribuția la sănătate este de 10% aplicată la valoarea a 12 salarii minime brute pe țară.
Asta înseamnă că dacă tu ai încasat în anul 2022 venituri din proprietate intelectuală prin NFT-uri de peste 30.600 lei, vei plăti contribuție la sănătate în cuantum de 3.060 lei.
În cazul în care în anul 2022 vei încasa sub plafonul de 30.600 lei, NU vei plăti contribuție la sănătate.
E important să știi că în cazul în care încasezi venituri din această sursă peste acest plafon de 30.600 lei vei plăti contribuție la sănătate chiar dacă ești e salariat și ți se mai plătește și acolo contribuția la sănătate (obligatoriu, oricum).
- Contribuția la pensie
Contribuția la sănătate este de 25% aplicată la valoarea a 12 salarii minime brute pe țară.
Asta înseamnă că dacă tu ai încasat în anul 2022 venituri din proprietate intelectuală prin NFT-uri de peste 30.600 lei, vei plăti contribuție la pensie în cuantum de 7.650 lei.
În cazul în care în anul 2022 vei încasa sub plafonul de 30.600 lei, NU vei plăti contribuție la pensie.
ATENȚIE: Dacă creatorul NFT depășește veniturile de 300.000 lei trebuie să se înscrie și ca plătitor de TVA!
Cum declari aceste venituri?
Veniturile pe care le obții din proprietate intelectuală – prin crearea NFT-ului, le vei declara prin declarația unică, care trebuie depusă până la 25 mai ale fiecărui an.
ÎN cazul în care ai încasat venituri din această sursă în anul 2022, adică în acest an, vei avea obligația de a le declara și de a achita impozitul și contribuțiile aferente până la data de 25 mai 2023.
În cazul în care ai obținut venituri din această sursă în anul 2021, adică anul trecut, ai obligația de a le declara și de a achita impozitul și contribuțiile aferente până la data de 25 mai 2022, adică până în 25 mai anul acesta!
Impozite & contribuții de plătit dacă veniturile sunt considerate a fi obținute de PFA:
Ca și PFA în sistem real vei avea de plătit următoarele:
- Impozit pe venit
- în cotă de 10% care se raportează la diferența
dintrevenitul brut și cheltuielile deductibile efectuate în scopul realizării de venituri – 10% x (venit brut – cheltuieli deductibile) - venitul brut sunt veniturile încasate prin activitatea prestată prin PFA-ul tău, iar cheltuielile deductibile sunt cele pe care le-ai făcut în scopul desfășurării activității PFA-ului.
- Contribuții la sănătate
- în cotă de 10% din baza anuala – baza anuală reprezintă echivalentul a 12 salarii minime brute pe tara (adică suma de 30.600 RON – valabil pentru 2022), in vigoare la termenul de depunere a declarației unice.
- adică 10% din 30.600 lei, practic 3.060 lei / per an vei plăti la Sănătate
Important: dacă obții un venit net (venit brut – cheltuieli deductibile) pe an care se încadrează sub plafonul de cele 12 salarii minime pe economie (adică sub 30.600 lei pentru anul 2022) atunci poți alege să nu plătești contribuția la Sănătate.
- Contribuții la Pensie
în cotă de25% din baza anuala, baza anuală reprezintă echivalentul a 12 salarii minime brute pe tara (adică suma de 30.600 RON – valabil pentru 2022),
Important: dacă obții un venit net (venit brut – cheltuieli deductibile) pe an care se încadrează sub plafonul de cele 12 salarii minime pe economie (adică sub 30.600 lei pentru anul 2022) atunci poți alege să nu plătești contribuția la Pensie.
Dacă vrei să beneficiezi de o pensie mai mare, poți alege să declari o altă sumă la care să se raporteze cota de 25% și să plătești o sumă mai mare ca și contribuție la Pensie.
ATENȚIE: Dacă creatorul NFT depășește veniturile de 300.000 lei trebuie să se înscrie și ca plătitor de TVA!
Aici ghidul publicat de ANAF referitor la NFT-uri, ne spune că:
“În cazul veniturilor obținute de persoanele fizice care tranzacționează creații NFT, altele decât autorul care face publică spre vânzare creația sa, esența tranzacției, respectiv a activității desfăşurate/prestate conduce la încadrarea veniturilor obținute în categoriile de venit definite de legislația fiscală în vigoare şi la identificarea regulilor aplicabile pentru declararea acestora, precum şi pentru calcularea impozitului pe venit şi a contribuțiilor sociale datorate.”
Buuuun, dar ce înseamnă asta din traducere din legaleză în română?
Că practic, dacă scopul pentru care tranzacționezi NFT-uri, adică vinzi și cumperi, este de a crea surse suplimentare de venit, atunci ți se vor aplica regulile referitoare la obținerea veniturilor din alte surse sau dacă faci treaba asta în mod uzual organizat ca un PFA, ți se vor aplica regulile de taxare de la PFA.
Impozite & contribuții de plătit dacă veniturile sunt considerate din alte surse:
A. IMPOZIT PE VENIT
Vei plăti un impozitul pe venit de 10% care se aplică la profitul obținut din tranzacțiile de NFT.
Atenție, procentul de 10% nu se aplică la veniturile brute, adică la tot ce încasezi tu din cripto, ci se aplică doar la PROFITUL pe care îl faci din tranzacțiile de NFT.
Ce înseamnă asta & Cum se calculează profitul din NFT?
Înseamnă că dacă tu ai investit în NFT, adică ai cumpărat NFT de 1000 de lei, iar la vânzarea nft-ului, ai încasat o sumă de 2000 de lei, tu nu vei plăti 10% din cei 2000 de lei încasați ( ca sumă totală), ci din ce ai încasat vei scădea cât ai investit inițial, adică cu cât ai cumpărat inițial NFT-urile.
Vei mai. scădea de aici și comisioanele plătite către platforma de tranzacționare, redeventa plătită către creator sau alte sume.
Deci, în loc să aplici 10% la totală suma de 2000 de lei, vei aplica 10% la profitul obținut adică la cei 1000 de lei (care rămân după ce am scăzut suma investită inițial).
Așa că, din veniturile brute încasate de tine de 2000 de lei, dacă scădem și comisioanele platformelor de aproximativ 200 de lei, atunci vei plăti un impozit de 10 % din 800 de lei (pentru că am scăzut din totalul de 2000 lei cei 1000 investiți inițial și cei 200 de lei cheltuiți cu comisioanele de tranzacții).
Atenție! Se vor impozita inclusiv NFT-urile pe care le primiți prin airdrop și orice alte avantaje pe care le primiți printr-un proiect de NFT-uri – inclusiv cele în natură – produse, servicii, călătorii etc.
Bineînțeles, aici va apărea întrebarea referitor la care e valoare acestor produse, servicii, călătorii pentru a știi exact cât vei plăti impozit.????
Însă, conform art. 10 alin. (2) din Codul fiscal “În cazul venitului în natură, valoarea acestuia se stabilește pe baza cantității și a prețului de piață pentru bunurile sau serviciile respective.”
Deci, pentru a stabili impozitul de plată pentru aceste beneficii pe care le poți primi prin airdrop sau pur și simplu în baza proiectului de NFT, trebuie să vedem care este prețul de piață pentru bunurile sau serviciile pe care le-ai primit, iar la acel preț se va calcula impozitul și contribuțiile aferente.
Veniturile impozabile cuprind atât veniturile în numerar (care presupun o remunerație financiară), cât şi cele în natură (spre ex. produse, servicii, călătorii etc.
B. CASS – SAU CONTRIBUȚIE LA SĂNĂTATE
Scenariul 1. Dacă obții numai venituri extra salariale numai din nft
Vei plăti contribuție la sănătate numai dacă totalul veniturilor tale din cripto depășesc plafonul celor 12 salarii minime brute pe țară.
Asta înseamnă că, în anul 2022 veniturile tale din cripto trebuie să depășească 30.600 lei ca să plătești contribuție la sănătate.
Contribuția la sănătate este de 10% din plafonul celor 12 salarii minimi brute pe țară.
Asta înseamnă că pentru anul 2022, vei plăti contribuție la sănătate 3.060 lei, însă numai dacă veniturile din nft au depășit cele 12 salarii minime brute.
Scenariul 2. Dacă obții și alte venituri extra salariale pe lângă cele din cripto.
În cazul în care pe lângă veniturile din cripto, mai obții și alte venituri din alte surse, atunci vei plăti contribuție la sănătate dacă TOTALUL veniturilor tale EXTRA (cripto și altele) depășesc cele 12 salarii minime brute pe țară.
C. CAS – SAU CONTRIBUȚIE LA PENSIE
NU vei plăti contribuție la Pensie.
Dar, pe de altă parte, la felul în care ANAF a definit data realizării venitului, se schimbă puțin lucrurile.
Conform broșurii eliberate de ANAF pe subiectul NFT-urilor:
“Data realizării venitului este data la care s-a efectuat tranzacția (vânzarea – cumpărarea NFT),* independent de data la care persoana fizică care a vândut produsul alege să tranzacționeze sau să retragă din wallet – ul virtual/să schimbe în FIAT criptomonedele reprezentând prețul produsului. FIAT reprezintă moneda unei țări pe care propriul guvern a declarat-o ca fiind mijloc legal de plată.”*
Practic, în cazul NFT-urilor data la care ai realizat venitul va fi considerată data la care ai realizat tranzacția de vânzare – cumpărare a NFT-ului respectiv.
Deci nu va mai conta când schimbi tu criptomoneda în FIAT și banii vor ajunge în contul tău bancar.
Ci contează data la care ai vândut NFT-ul respectiv, indiferent de faptul că tu ai decis să și transformi imediat criptomoneda încasată pe NFT în FIAT, adică în EURO sau LEI și ți-ai transferat acei bani în contul tău bancar sau dacă ai decis să mai păstrezi criptomoneda și să faci conversia la o altă dată sau la un alt moment în timp – să spunem peste 1 an de zile poate.
Ceea ce înseamnă că:
- dacă ai făcut tranzacții cu NFT-urile în anul 2021, va trebui să declari veniturile obținute din aceste tranzacții, chiar dacă tu nu ai schimbat criptomonedele încasate în bani FIAT.
Acest lucru poate deveni o problemă reală pentru cei care obțin venituri de pe urma tranzacționării dese de NFT-uri.
Și tot de aici vor apărea probleme referitor la care este suma efectivă ca și venit pe care o ai de declarat, din moment ce criptomonedele încasate pe NFT-ul vândut nu le-ai schimbat niciodată în FIAT.
Deci practic ce sumă vei avea de declarat?
Echivalentul FIAT al cripto monedei de la data tranzacției de NFT? sau ce sumă?
Când am abordat subiectul impozitării criptomonedelor, legislația nu era clară referitor la
momentul la care se consideră că tu ai câștigat / ai făcut profit din cripto pentru a știi când ai obligația să declari câștigurile la ANAF.
Mai exact erau discuții referitoare la situația în care obții profituri din cripto și nu scoți banii din platforma de tranzacționare, adică nu ajung banii în conturile tale bancare.
Discuția se rezumă la a declara sau nu câștigurile după fiecare tranzacție sau doar după ce ai făcut conversia câștigului din cripto în monedă convențională – LEU, EURO ETC. și îți transmiți acești bani în conturile tale bancare.
Noi am opinat, la fel ca și alți specialiști de pe piață, că raportat la modul de formulare a prevederilor legale din lege, a faptului că monedele virtuale nu sunt încă recunoscute ca monede de plată asemeni celor existente deja, raportat la volatilitatea acestora, am putea considera că păstrarea câștigurilor în cripto, nu implică plata impozitelor și declararea câștigurilor.
Însă aici legea nu este foarte clară, și noi speram la acel moment ca în viitorul apropiat să existe reglementări ceva mai detaliate la aceste tipuri de venituri.
Până acum nu au venit clarificări pe acest subiect, în ceea ce privește criptomonedele.
ÎNsă, ANAF vine acum și face această precizare în Ghidul lansat pe subiectul NFT-urilor, și stabilește că data realizării venitului din NFT se consideră data tranzacționării, nicidecum ziua în care tu ai decis să schimbi în FIAT moneda și banii să ajungă în contul tău bancar.
Bineînțeles, aici vor urma întrebările – păi da cum știe ANAF-ul că eu am tranzacționat NFT-uri și că am făcut bani ca să am obligația să-i declar?
Mai ales că vorbim despre platforme internaționale, de wallet-uri care se identifică după un sir lung de cifre si litere, iar nu după numele persoanei, iar lista poate continua.
O altă problemă care s-ar ridica aici este o potentială dublă impozitare
În ideea că pentru a cumpăra NFT-uri vei avea nevoie de criptomonede, deci vei schimba LEI pentru a cumpăra cripto, iar mai apoi cu acei cripto vei cumpăra un NFT.
Conform celor stabilite de ANAF prin broșurile lor până acum, dacă decizi să vinzi NFT-ul și vei face plus venit în cripto, vei avea obligația să declari acel venit, indiferent că tu ai decis să schimbi criptomnoeda în LEI.
Iar mai apoi, când vei vrea totuși să schimbi criptomoneda în lei, s-ar risca o a doua impozitare, putându-se astfel considera că acum ai obținut un venit din criptomonedă – pe principiu că inițial ai cumpărat cripto cu 5 lei, iar la vânzare si schimbarea in FIAT ai obtinut 10 lei.
Ceea ce din nou, nu este deloc în regulă.
Cred că în ce privește tranzacțiile care ajung în contul tău bancar e clar că acestea pot fi verificate. În ceea ce privește tranzacțiile de NFT e de văzut cum vor evolua lucrurile în ceea ce privește comunicarea dintre organele de control și platformele pe care se tranzacționează NFT-uri, platformele de hot wallet și asa mai departe.
Însă nu pot să nu subliniez că această situație e una total diferită față de cea propusă de specialiști, și anume că, raportat la volatilitatea monedelor virtuale, am putea considera că păstrarea câștigurilor din tranzacționarea de NFT în cripto nu ar da naștere tot la acel moment la obligația de declarare si plată, pentru că din volatilitatea monedei s-ar putea ca azi să am ce declara, dar mâine nu.
De asemenea, ANAF a lăsat partea asta cu momentul realizării venitului la cripto nereglementat, însă au venit cu reglementare la NFT-uri – unde tot de cripto ai nevoie.
Referitor la veniturile din criptomonede, dacă nu ai văzut deja video-ul nostru pe acest subiect, îți spun aici. încă o dată pe scurt că nu ai obligația de a plăti și nici de a declara veniturile din cripto pentru câștiguri mai mici de 200 de lei/tranzacție, însă doar în situația în care totalul câștigurilor dintr-un an fiscal nu depășește nivelul de 600 de lei.