Poți contesta executarea silită și DUPĂ termenul de 15 zile? Hai să vezi acum decizia CJUE care schimbă tot!
Poți contesta executarea silită și DUPĂ termenul de 15 zile? Hai să vezi acum decizia CJUE care schimbă tot!
Codul de procedură civilă a suferit câteva modificări la sfârșitul anului 2018, care au afectat grav interese debitorilor executați silit de Bănci, IFN-uri și/sau Recuperatori de creanțe.
Până în decembrie 2018 debitorii care ajungeau să fie executați silit, puteau face contestație la executare împotriva actelor de executare și puteau invoca și nulitatea contractului de credit INCLUSIV clauzele abuzive ale contractului – cel care reprezenta de fapt titlul executoriu în baza căruia erau executați silit.
După modificarea intervenită în decembrie 2018, debitorii NU mai puteau invoca pe calea contestației la executare si aspecte care tin de titlul executoriu in sine – adică nulitatea acestuia (clauzele sale abuzive), aspecte care tin de suma efectiv executata si altele.
În acest scop, debitorul executat silit era nevoit să demareze 2 procese diferite:
- primul proces – o contestație la executare silită în termen de 15 zile de la data la care s-au comunicat actele de executare silită
- al doilea proces – acțiune de drept comun pentru a se constata faptul că în acel contract de credit existau clauze abuzive și să se solicite restituirea sumelor de bani plătite în baza acelor clauze abuzive.
Această procedură schimbată, care obliga Debitorul deja executat silit să pornească 2 procese diferite venea de fapt să împovăreze și mai mult Debitorul.
Ce s-a întâmplat între timp?
La 27 octombrie 2008, MF (Debitorul) a încheiat un contract de credit cu instituția financiară nebancară Cetelem IFN București, având ca obiect suma de 3 498 de lei (RON) pentru achiziția unor electrocasnice.
Acest contract prevedea o rată anuală a dobânzii de 12,70 %, comisioane lunare de 0,87 %, o primă de asigurare lunară de 7,52 RON și o dobândă anuală efectivă (DAE) de 29,82 %.
MF (Debitorul) nu a rambursat ratele prevăzute în contractul de credit în cauză, Secapital, în calitate de cesionar al contractului de credit în litigiu, a depus, la 5 decembrie 2013, la un executor judecătoresc, o cerere de executare silită pentru suma totală de 4 209,19 RON.
La 2 aprilie 2014, executorul judecătoresc a emis primele acte de executare silită, iar comunicarea acestor acte către MF (Debitor) a avut loc la 7 aprilie 2014.
La 21 mai 2014, executorul judecătoresc a dispus înființarea unei popriri asupra venitului salarial al lui MF (Debitor).
La 7 noiembrie 2014, MF (Debitorul) a formulat contestație la executarea silită la Judecătoria Târgu Mureș și a cerut anularea tuturor actelor de executare și a executării silite însăși, precum și a deciziei prin care s‑a încuviințat executarea silită, întrucât dreptul de a cere executarea silită era prescris (adică pentru că au trecut mai mult de 3 ani în care creditorul a rămas în pasivitate și nu a încercat recuperarea sumei de bani de la debitor).
Ulterior Debitorul MF și‑a completat contestația, solicitând instanței menționate să constate nulitatea absolută a titlului executoriu pe care îl constituie contractul de credit cu privire la anumite clauze cuprinse în acest contract, care ar fi avut un caracter abuziv.
Secapital a susținut că motivul întemeiat pe pretinsul caracter abuziv al unor clauze cuprinse într‑un contract care constituie titlu executoriu nu poate fi invocat în cadrul unei proceduri de contestație la executarea silită deoarece Codul de procedură civilă prevede că motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu pot fi invocate de contestator numai dacă legislația națională nu prevede nicio altă procedură specifică pentru desființarea acelui titlu.
Prima instanță de judecată a considerat că pentru desființarea titlului executoriu care constă într‑un contract de credit, calea este acțiunea în justiție, care cuprinde inclusiv contestația la executare, însă a admis excepția întemeiată pe tardivitatea contestației la executare și a respins, ca tardiv formulată, cererea Debitorului MF, în temeiul dispozițiilor Codului de procedură civilă, care prevăd un termen de 15 zile pentru introducerea contestației menționate.
Debitorul MF a atacat sentința pronunțată de Judecătorie, iar în soluționare Tribunalul Mureș a suspendat cauza și a adresat câteva întrebări Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru a solicita clarificări cu privire la:
– interpretarea dispozițiilor legale din România, si anume, dacă Directiva 93/13 se opune legii din România care impune debitorilor ca pe lângă procesul de contestație la executare să mai formuleze încă un proces – cel de clauze abuzive, pe motiv că nu se mai poate cere prin intermediul unui singur proces (cel de contestație la executare) și contestarea procedurii de executare silită și nulitatea titlului executoriu – adică a contractului de credit care, de cele mai multe ori, este plin de clauze abuzive
– iar în cazul în care Directiva 93/13 se opune acestei situații, această directivă se opune la acel termen de 15 zile de la comunicarea primelor cate de executare silită – termen in care debitorul ar trebui să invoce clauzele abuzive ale contractului de credit în baza căruia este executat – asta în condițiile in care instanța din România este obligată să analizeze din oficiu caracterul abuziv al unor clauze contractuale
Curtea de Justiție s-a pronunțat și a statuat că într-adevăr Directiva se opune legii din România, sens în care Debitorul care este executat silit în baza unui contract de credit cu clauze abuzive, poate să formuleze o contestație la executare silită CHIAR ȘI DUPĂ TERMENUL DE 15 ZILE de la comunicarea primelor acte de executare silită.
Decizia – așa cum a fost pronunțată o găsiți în extras redată mai jos:
“Directiva 93/13/CEE a Consiliului privind clauzele abuzive în contracte încheiate cu consumatorii trebuie interpretată în sensul că se opune unei norme de drept național în temeiul căreia un consumator care a încheiat un contract de credit cu o instituție de credit și împotriva căruia acest profesionist a început o procedură de executare silită este decăzut din dreptul de a invoca existența unor clauze abuzive pentru a contesta procedura menționată după expirarea unui termen de 15 zile de la comunicarea primelor acte ale acestei proceduri, chiar dacă acest consumator are la dispoziție, în temeiul dreptului național, o acțiune în justiție în scopul constatării existenței unor clauze abuzive a cărei introducere nu este supusă niciunui termen, dar a cărei soluție nu produce efecte asupra celei care rezultă din procedura de executare silită și care îi poate fi impusă consumatorului înainte de soluționarea acțiunii în constatarea existenței unor clauze abuzive.”
Ce putere are această decizie a Curții de Justiție în România?
Printre altele, Curtea pronunță hotărâri de interpretare a legislației (denumite și hotărâri preliminare). Instanţa naţională destinatară (în cazul nostru Tribunalul Mureș din România) este ţinută de interpretarea dată atunci când soluţionează litigiul aflat pe rolul său.
Însă, Hotărârea Curţii de Justiţie este obligatorie și pentru celelalte instanţe naţionale sesizate cu o problemă identică.
Așadar, TOATE instanțele din România care vor avea cazuri asemănătoare cu cel redat mai sus, vor trebui să admită contestații la executare chiar dacă contestația la executare este formulată DUPĂ termenul de 15 zile!
Ce înseamnă asta pentru tine?
În cazul în care și tu ești executat silit pe baza unui contract de credit care are clauze abuzive, însă ai pierdut termenul de 15 zile de când ai primit actele de executare de la executorul judecătoresc, putem începe un proces de contestație la executare!
Nu mai aștepta!
Sună acum și întreabă-ne cum te putem ajuta în cazul tău!
Un avocat va răspunde oricând la telefon!